Duminică, 26 septembrie a.c., a fost sărbătorită Ziua Mondială a Inimii. Anul acesta, Societatea Română de Cardiologie (Grupul de lucru de Cardiologie preventivă) şi Fundaţia Română a Inimii au organizat la Iaşi, Bucureşti şi Timişoara manifestări dedicate prevenţiei bolilor cardiovasculare, promovării stilului de viaţă sănătos. Sub sloganul „Noi ne punem inima la treabă! Tu ce faci?“ s-au efectuat măsurători ale TA, s-a calculat riscul de evenimente cardiovasculare în următorii ani, s-au distribuit pliante despre factorii de risc cardiovascular. (...)

    Din variatul cuprins al revistei DIABETES CARE – ediţia în limba română, nr. 3/2010, semnalăm două articole originale: Eşecul secundar al monoterapiei cu metformin în practica clinică (Jonathan B. Brown şi colab., SUA). Studiul a cuprins 1.799 de pacienţi cu DZ tip 2, care în doi ani şi-au redus hemoglobina A1C la <7% după iniţierea monoterapiei cu metformin ca primul medicament antihiperglicemic. Au fost evaluate toate valorile A1C înregistrate în 2–5 ani de urmărire şi a fost definit eşecul secundar ca o valoare A1C ulterioară ≥7,5% sau adăugarea ori înlocuirea cu un alt agent antihiperglicemic. Concluzia: deşi eşecul monoterapiei cu metformin poate apărea mai repede în practică decât în studiile clinice, iniţierea acesteia precoce după diagnosticarea DZ la o valoare a A1C redusă ar putea menţine funcţia β-celulară, prelungi eficacitatea metformin, reduce impactul hiperglicemiei pe termen lung şi preveni complicaţiile diabetice.

 

    Am ajuns în Iaşi, la Spitalul Clinic de Recuperare, înainte de ziua anunţată pentru interviu, însoţind, chipurile ca o rudă apropiată, un pacient ce venea din Dorohoi. Era dintr-un sat, dar se mutase la fata lui, la oraş. Fiind pătruns de bunele intenţii ce mă animau şi sprijinit de comportamentul firesc al pacientului, nu a fost o problemă să fiu acceptat şi să pot pătrunde pe secţie. „Dacă inspectorii unor comisii de control sau de acreditare a spitalelor, gândeam eu, entuziasmat de ideea proprie, ar folosi pentru fiecare nouă unitate luată în vizor această procedură şi ar merge acolo mai întâi ca pacienţi sau aparţinători, ar putea obţine, într-un timp record, o bună parte din informaţiile de care au nevoie. Restul ar fi doar ştiinţă, corectitudine, profesionalism.“ Entuziasmul de la început a ţinut însă doar până am ajuns – ca însoţitor al acelui pacient – pe secţie…

   Diagnosticul genetic preimplantator (DGP) a împlinit 20 de ani, ne aminteşte nr. 967 al săptămânalului LE GENERALISTE. În mai 1990, „Nature“ publica rezultatele primelor tentative de diagnotic genetic al embrionilor de 3 zile, concepuţi in vitro, opera echipei londoneze conduse de biologul Alan Handyside, de la Spitalul Hammersmith. DGP a autorizat un diagnostic de normalitate genetică înainte de debutul unei eventuale sarcini. Se cunosc două abordări diferite. (...)

   Conform OMS, sunt mai mult de 5 milioane de tineri infectaţi cu HIV în întreaga lume şi 45% din noile cazuri de infecţie survin la cei cu vârste între 15 şi 24 de ani. În fiecare an, apar cel puţin 111 milioane de noi cazuri de infecţii cu transmitere sexuală la tineri având 10–24 de ani şi 4,4 milioane de fete cu vârste între 15 şi 19 ani avortează. 10% din naşterile de pe glob sunt la adolescente, care au rate de mortalitate maternă mai mari. (...)

    Vineri, 9 iulie a.c., la Sala Senat a Facultăţii de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, în prezenţa majorităţii autorilor şi a colectivului editorial, a avut loc lansarea volumului 1 al Tratatului de Neurochirurgie, sub coordonarea prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea. Domnia sa a subliniat necesitatea apariţiei acestei cărţi, ţinând cont că în ultimele trei decenii s-a produs o revoluţie totală în domeniul diagnosticării leziunilor intracraniene şi intrarahidiene. Autorii – 35 la număr –, în cea mai mare parte cadre universitare, au participat activ la definitivarea lucrării, îmbinând experienţa cu datele de ultimă oră din literatura internaţională de specialitate. (...)

    În Editorialul din nr. 1/2010 al REVISTEI ROMĂNE DE MEDICINĂ DENTARĂ (editată de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Stomatologice), semnat de redactorul-şef al acesteia, prof. dr. Teodor Trăistaru, sunt amintite cele trei noi programe de specializare de Medicină dentară din ţara noastră: parodontologia, protetica dentară şi endodonţia. Ele sunt „materializarea eforturilor importante pe care Colegiul Medicilor Dentişti din România le-a făcut în ultimii ani pentru susţinerea necesităţii înfiinţării acestor programe de specializare“. (...)

   Iată o întrebare la care îşi propune să răspundă, în nr. 963/2010, revista belgiană LE GENERALISTE. În 2001, a fost raportat primul studiu ce arăta că celulele stem injectate în inima şoarecilor după infarct s-au putut diferenţia în cardiomiocite. Această primă etapă a suscitat speranţe mari, iar studiile întreprinse la om au avut rezultate mai degrabă modeste. Situaţia i-a incitat pe cercetători să-şi redefinească strategia, utilizând alte celule suşă decât cele hematopoietice, de exemplu celule mezenchimatoase ale măduvei osoase diferenţiate in vitro în cardiomioblaşti sau provenind din ţesutul adipos sau muscular, sau celule embrionare. Alte strategii se bazează pe utilizarea substanţelor (chemokine, citokine, factori de creştere) în scopul ameliorării activităţii funcţionale sau a succesului grefei celulelor administrate. (...)

     Aceasta a fost tema celui de-al 21-lea Congres al Societăţii Române de Pneumologie, organizat sub înaltul patronaj al Federaţiei Europene a Academiilor de Ştiinţe Medicale şi al Academiei de Ştiinţe Medicale din România (AŞMR), ce a avut loc, recent, în Capitală.

     La ceremonia de deschidere – la care au participat dnii acad. Laurenţiu Mircea Popescu, preşedintele AŞMR, prof. dr. Florian Popa, rectorul UMF „Carol Davila“ Bucureşti, prof. dr. Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în MS, dr. Andrei Kozma, consilier al ministrului sănătăţii, prof. dr. Nikolaos Siafakas (Grecia), preşedintele European Respiratory Society (ERS), prof. dr. Attila Somfay, preşedintele Societăţii Maghiare de Pneumologie – au primit diplome de excelenţă pentru întreaga activitate medicală – prof. dr. Mircea Nanulescu (preşedintele secţiunii de Pneumologie pediatrică din cadrul SRP) şi chimist Aneta Şerbescu (şeful laboratorului de lavaj bronhoalveolar din Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ Bucureşti); diplome de membru de onoare al SRP – prof. dr. N. Siafakas şi prof. dr. A. Somfay; diploma pentru iniţiativă în managementul afecţiunilor pneumologice – dr. Adrian Mocanu, manager al Institutului „Marius Nasta“; diplome de partener al SRP (colaborare interdisciplinară) – Societatea Română de Medicină Internă, cea de Chirurgie Toracică, de Cardiologie şi cea de Alergologie şi Imunologie Clinică. Dr. Adriana Grigoraş şi dr. Cristian Grigoraş au primit diploma pentru cel mai bun articol publicat în revista „Pneumologia“ – „Inflamaţia neutrofilică – indicator al severităţii astmului“ (nr. 1/2010). (...)

   Aproximativ 2,9 milioane de europeni suferă de artrită reumatoidă (AR). Despre impactul asupra calităţii vieţii şi despre terapia optimizată cu glucocorticoizi a acestei afecţiuni au discutat dnii prof. dr. Maurizio Cutolo, director al Research Laboratory and Academy Unit of Rheumatology, Universitatea din Genova (Italia) şi prof. dr. Douglas Veale, director de Cercetare translaţională la Dublin Academic Medical Centre (Irlanda), în cadrul unui workshop organizat de compania Mundipharma, la Roma, cu prilejul celui de-al 11-lea Congres anual al EULAR (European League Against Rheumatism). (...)